Autorităţile ar întreprinde mai multe măsuri pentru reglementarea şi pedepsirea preluării informaţiei fără citarea sursei, dacă jurnaliştii ar sesiza asemenea cazuri, consideră reprezentanţii „Consult Group”.
Participanţii la dezbaterile organizate recent de compania de consultanţă în afaceri „Consult Group” au menţionat că principalele probleme care apar în lupta cu furturile on-line sunt ineficienţa şi imperfecţiunile legislaţiei în acest domeniu, precum şi lipsa resurselor financiare. În opinia directorului agenţiei de presă „Info-Prim Neo”, Valeriu Vasilică, cele mai afectate de deficienţele legislative în domeniu sunt agenţiile de presă. „Legea 293 cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe prevede că simpla informare nu cade sub incidenţa prezentei legi. Ştirea este, de multe ori, văzută ca o simplă informare şi preluarea ei fără citarea sursei nu poate fi pedepsită. Eu cred că anume agenţiile de presă sunt cele mai puţin protejate de prevederile acestei legislaţii, deoarece principalul produs al acestora este ştirea”, a precizat Valeriu Vasilică. În opinia directorului „Info-Prim Neo”, legislaţia ar trebui să conţină prevederi aparte pentru fiecare gen jurnalistic, deoarece furtul on-line în domeniul mass-media ar trebui să beneficieze de o atenţie deosebită.
Practica internaţională prevede efectuarea expertizei asupra formei de exprimare pentru a demonstra „furtul” jurnalistic
Reprezentanţii mai multor instituţii de presă susţin că lipsa resurselor financiare reprezintă un alt impediment pentru a angaja experţi şi jurişti pentru a demonstra în instanţa de judecată că un material jurnalistic a fost plagiat. În context, o altă problemă semnalată de jurnalişti este faptul că, de multe ori, portalurile informative schimbă forma frazelor în materialul jurnalistic preluat şi atunci este foarte dificil să demonstrezi în instanţa de judecată actul de plagiere.
Participanţii la dezbateri au menţionat că, în conformitate cu practica internaţională, în asemenea cazuri se efectuează expertize asupra formei de exprimare pentru a demonstra „furtul” jurnalistic. În Republica Moldova însă, nu există asemenea experţi. Ca rezultat, portalurile informative care preiau anumite materiale jurnalistice fără a indica sursa obţin venituri din publicitate şi vizualizări fără a depune efort intelectual şi fără a avea cheltuieli.
La rândul lor, reprezentanţii organizaţiilor media susţin că această problemă ar putea fi soluţionată dacă ar exista o instituţie care ar apăra interesele jurnaliştilor în asemenea cazuri. Reprezentanţii societăţii civile atenţionează asupra faptului că, deşi Consiliul de Etică din cadrul Uniunii Jurnaliştilor ar trebui să exercite asemenea atribuţii, această instituţie rămâne a fi una nefuncţională.
Este nevoie de un consiliu de etică funcţional
Redactorul portalului informaţional economic „Business expert”, Vlad Bercu, a menţionat că problema referitoare la schimbarea legislaţiei în vederea reglementării furtului on-line poate fi soluţionată doar prin implicarea specialiştilor în domeniu, iar crearea unui consiliu de etică funcţional ar reprezenta un prim pas în acest sens.
Jurnalista Irina Bargan a informat reprezentanţii mass-media că principalele măsuri care urmează a fi întreprinse de autori pentru prevenirea furtului intelectual sunt semnătura autorului, utilizarea semnului copyright (litera C inclusă într-un cerc) şi indicarea datei exacte când a fost publicat materialul.
Potrivit managing partener „Consult Group”, Igor Popa, principala problemă în cazul preluării informaţiei fără citarea sursei este faptul că jurnaliştii nu apelează la instituţiile de resort pentru a-şi apăra dreptul de autor. „Aceste cazuri nu vor apărea dacă jurnaliştii vor avea iniţiativa de a acţiona în judecată. Prietenia dintre colegi e una, iar businessul e altceva. Ei trebuie să înţeleagă că ei fac ştirea, investesc muncă intelectuală şi trebuie să lupte pentru a le fi recunoscute drepturile de autor”, a declarat Igor Popa.
Legislaţia prevede pedepse aspre pentru furtul proprietăţii intelectuale
Una dintre soluţiile propuse de reprezentantul „Consult Grup” în vederea contracarării furturilor on-line este oferirea jurnalistului a posibilităţii de a apela la expertul companiei de hosting pentru a stabili ora exactă când a fost postat materialul jurnalistic. De altă părere însă, este bloggerul Vasile Găluşcă, potrivit căruia, din punct de vedere tehnic, acest lucru este imposibil. „De exemplu, noi am publicat un material în exclusivitate şi, după cinci minute, acesta apare pe un alt site şi noi nu putem demonstra nimic, deoarece sistemul tehnic al companiei de hosting a fost creat în aşa mod, încât ora la care este publicată ştirea poată fi modificată”, a precizat Găluşcă.
Referindu-se la lipsa resurselor financiare pentru a apela la un jurist, Igor Popa susţine că există posibilitatea stabilirii unei înţelegeri dintre jurnalist şi avocat, care ar permite ca banii pentru serviciile oferite să fie achitaţi după ce vor fi obţinute în urma procesului de judecată compensaţiile pentru încălcarea dreptului de autor. Pentru a fi mai convingător, reprezentantul „Consult Group” a invocat prevederile legislaţiei referitoare la pedepsirea persoanelor vinovate de aceste încălcări. „Se pot obţine chiar şi câştiguri pecuniare din lupta împotriva furtului de pe internet. Încălcarea dreptului de autor se pedepseşte cu amenzi de la 800 până la 5.000 unităţi convenţionale pentru persoane fizice şi de la 2.000 până la 10.000 de unităţi convenţionale pentru persoane juridice. Instanţa de judecată poate să oblige instituţia sau persoana care a încălcat dreptul de autor să achite compensaţii în mărimi ce variază între 500 şi 500.000 de lei pentru recuperarea pierderilor suportate de către persoana care a apelat la instanţa de judecată. O altă pedeapsă este privarea de libertate, pe un termen de la 3 până la 5 ani. Deci, putem observa că, prin eforturi comune, putem să luptăm împotriva furtului on-line şi persoanele care au recurs la asemenea încălcări să fie pedepsite destul de aspru. Nu trebuie să privim indiferent acest fenomen, pentru că în ultima perioadă se observă o intensificare a acestuia şi consecinţele furtului on-line ne afectează pe toţi”, a atenţionat Igor Popa.
Nici un jurnalist nu a apelat la instanţa de judecată pentru a-şi apăra drepturile de autor
Juristul Departamentului drepturi de autor şi drepturi conexe din cadrul Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Sergiu Branza, a declarat că nu a fost înregistrat niciun caz în care jurnaliştii ar apela la instanţa de judecată pentru a-şi apăra dreptul de autor. „Datele noastre atestă că, până în prezent, au fost înregistrate 80 de cazuri când s-a apelat la instanţa de judecată pentru încălcarea dreptului de autor. Cel mai mult a avut de suferit un băiat, care a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru descărcarea melodiilor mp3 de pe internet. În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de autor în domeniul mass-media, eu cred că aceste cazuri ar trebui soluţionate în faza prelitigioasă. Ar trebui să existe o instituţie care ar reprezenta interesele jurnaliştilor pe lângă instituţia de mediere în cazul încălcării drepturilor de autor. Nu cred că instanţa de judecată reprezintă cel mai bun loc pentru soluţionarea unor astfel de cazuri, pentru că se ştie foarte bine că judecătorii noştri sunt şi aşa supraîncărcaţi cu dosare”, a precizat Sergiu Branza.
„Consult Group” reprezintă un grup de companii de consultanţă, avocatură şi audit din Europa Centrală şi Republica Moldova, cu o echipă de peste 200 de consultanţi şi cinci parteneri.