În cadrul unei pieţe libere şi deschise, afacerile ar trebui să fie un joc în care companiile concurente de regulă se întrec. Însă uneori, firmele pot fi tentate să evite această întrecere şi să încerce să-şi stabilească propriile reguli de joc. Câteodată chiar, un jucător de talie mare poate încerca să-şi elimine concurenţii de pe piaţă. Asigurarea concurenţei neloiale se impune, deci, ca un mijloc indispensabil pentru a se asigura că toate firmele joacă după aceleaşi reguli, susţine Igor Popa, avocatul coordonator al Casei de Avocatură “POPA&Asociaţii”.
Potrivit lui, în ultima perioadă, exact pe aceasta mizează şi marii producătorii autohtoni, ce popularizează piaţa produselor prin intermediul înţelegerii de carteluri. Acest tip de animozităţi garantează un profit mult mai mare decât s-ar putea obţine folosind canalele oficiale.
„Pentru a ne convinge de acest fapt, nu este necesar de a face apel la careva studii în domenii. Este suficient să analizam situţia pe piaţa serviciilor din ultimele luni. Astfel, cazul recent de înţelegere de cartel în care au fost acuzate cele patru companii de asigurări: Asito, Carat, Moldova-Astrovaz şi Moldasig este o dovadă a acestuia. Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei susţinând că ar fi depistat o încălcare gravă a legislaţiei concurenţiale pe piaţa asigurărilor internaţionale de răspundere civilă auto în baza poliţelor „Carte Verde”, care se manifestă printr-o înţelegere de cartel între patru companii de asigurare din Republica Moldova. Deşi companiile de asigurări nu exclud că decizia autorităţii ar putea fi influenţată de anumite cercuri de interese”, menţionează Popa.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei a comunicat că la moment efectuează şi o analiză a pieţei sării alimentare. Au fost depistate unele semne ale încălcării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei de către unii participanţi pe această piaţă. Încălcările fiind manifestate prin fixarea preţurilor la comercializarea sării alimentare, limitarea accesului pe piaţă a potenţialilor participanţi, precum şi divizarea pieţei între participanţii existenţi. Aceste încălcări gravi ale regulelor concurenţei pe piaţă denaturează porofund procesul de formare a preţurilor pe principiile liberei concurenţe. De asemenea, prejudează considerabil interesele consumatorului, doarece acesta din urma este consumatorul final al serviciilor şi produselor.
De ce sunt cartelurile atât de dăunătoare pentru economie şi interesele cui le prejudiciază acestea?
Înţelegerile dintre firme rivale pot restricţiona concurenţa, dar ele pot fi, pe de altă parte, necesare pentru a îmbunătăţi produsele sau serviciile, pentru a crea noi produse sau a găsi modalităţi noi, mai bune, de a pune produsele respective la dispoziţia consumatorilor.
Deşi întreaga industrie este lovită de mediatizata recesiune economică, deşi companii de renume îşi închid sau îşi vor închide porţile, în final cele doua interese majore ale pieţei trebuie să iasă la suprafaţă. Pe de o parte avem interesul producătorilor, care trebuie să vândă, trebuie să ramână pe piaţă, trebuie să obţină profit. La polul opus, avem interesul consumatorilor, care au nevoie de produse cât mai bune la preturi cât mai mici, care au nevoie de servicii post-achiziţie de calitate. Cele două grupuri au nevoi diferite, uneori chiar opuse, dar un numitor comun trebuie să existe deoarece relaţia producator-consumator este una simbiotică.
Din păcate situaţia ultimilor ani nu mai urmează de mult cursul firesc descris mai sus. Dincolo de impactul direct asupra vânzării anumitor produse, capitalul de imagine câştigat de anumiţi producători s-a dovedit a fi suficient pentru a convinge consumatorul în momentul achiziţiei. Astfel încât, în acest moment avem de-a face cu o situaţie pe care o regăsim în orice segment comercial, în care puterea numelui, a brand-ului, surclasează avantajele sau dezavantajele produsului.
O dezvoltare firească a pieţei implică un factor de dinamism, care implică anumite schimbări. Cu regret, în prezent avem de-a face cu producători incapabili de a se adapta pieţei, care mizează pe capitalul de imagine de care dispun în rândul consumatorilor. Aceştia practic nu oferă un progres substanţial, încetinind progresul şi împiedicând procesul concurenţial să se desfăşoare aşa cum ar trebui. Pentru că de pe urma unei astfel de situaţii cel mai mult profită cel aflat la vârf, care îşi adaptează producţia şi preţurile în funcţie de concurenţă nu neapărat de cerere.
Aparenţa înflorire economică pe care am putut-o observa până la mijlocul anului trecut s-a dovedit a fi doar un bluf bine mascat. Adevarata faţă a pieţei urmează de abia să ni se dezvăluie în perioada care urmează. O serie de companii cunoscute au părăsit deja sfera noastră de interes odata cu închiderea facilităţilor de producţie, iar altele o vor face în perioada următoare.
Revenirea la parametrii precursori crizei va avea loc probabil de-abia în următorii 1-2 ani. Cei ce vor ieşi victorioşi din această perioadă vor domina piaţa pentru o perioada nedefinită. Pentru a putea beneficia de pe urma unui climat comercial concurenţial şi sănătos va trebui să fim responsabili, conştienţi, informaţi.
Întrucât concurenţa normală poate fi afectată de practice anti-competiţie ale unor firme, este imperioasă promovarea unor proiecte care să dezvolte capacitatea de protecţie a consumatorilor. Totodată, implicit să ducă la creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite pe piaţă.
autor: Tatiana MARCU, ECOnomist